Ma gandeam la aceasta vacanta cu mai bine de un an inainte. I-o propusesem lui Florin si vara trecuta, cand tot asa, ne-am organizat doar cu o saptamana sau doua inainte de plecare. De data asta a acceptat, asa ca dupa zilele in Varna, am continuat spre sud.

Nu aveam decat o oprire programata, in Nessebar, insa la un moment dat am vazut un indicator despre ruinele unei cetati antice – Byala, asa ca am hotarat pe loc sa vedem despre ce e vorba. Varna si Balcic au fost in trecut colonii grecesti si au atras atentia Imperiului Roman in secolul I i.Hr.. Imperiul Roman si-a petrecut urmatorii zeci de ani luptand pentru control in Balcani si pe coasta Marii Negre. Byala era in proces de restaurare, am vazut prin gard un arheolog lucrand pe acolo. Privelistea asupra marii negre era tare frumoasa. Am profitat de moment sa luam o gustare.

Apoi am mers intins pana in Nessebar, unde Orasul vechi, practic peninsula istorica mi s-a parut cel mai frumos loc din cate am vizitat in aceasta vacanta. Ne-am plimbat pe stradutele pietruite vreo ora, iar dupa un timp Florin chiar m-a intrebat ce anume nu-mi convine. Nu as fi putut spune. Cand ne-am oprit la o biserica, unde cred ca avusese loc un eveniment (poate botez?) si un om impartea fursecuri si prajituri tuturor celor prezenti, incluziv noua, m-am gandit iar la bunatatea care exista in lume, la cainele din Varna si la faptul ca orice ar fi, nu suntem singuri. Ne-am oprit apoi la un restaurant foarte frumos, unde am primit si telefonul cu vestea despre bunica. Am hotarat sa continuam vacanta, fetele asteptasera toata vara sa fie la mare.

Am ajuns dupa-amiaza in Burgas si dupa ce ne-am linistit putin am plecat la plaja. Primul lucru care m-a surprins a fost faptul ca Melania a adunat multe bucati de piatra ponce si citind despre asta am aflat ca tarmul bulgaresc al Marii Negre are roci de origine vulcanica, iar valurile aduc la mal fragmente minerale din acestea.

Mi-a placut apa, nisipul, si plimbarea pe ponton, unde inscriptia cu granit rosu – Via Pontica m-a facut ca caut la ce se refera. Se pare ca Via Pontica este numele unei importante rute de migratie a pasarilor, care urmeaza coasta vestica a Marii Negre, din Europa pana in Africa. Burgas se afla pe acest culoar migrator.

Apoi, prin Gradina Maritima, care este imensa si reprezinta un parc amenajat pe faleza, deasupra plajei centrale ne-am plimbat si am vazut ca sunt atatea de facut: pot fi vazute expozitii de pasari exotice sau tot felul de reptile. Fetele au ales sa viziteze un muzeu in aer liber de sculpturi din nisip.

Dupa lasarea intunericului, mergand inapoi prin parc ne-am oprit la o terasa unde parea ca este plin de localnici si am mancat calamari pane si alte mancaruri prajite, dar tare binevenite.

Urmatoarea zi a inceput cu o plimbare prin port, pentru a lua bilete pentru o excursie pe insula Sfanta Anastasia, o insula mica aflata in Goful Burgas. Am putut face rezervare pentru transportul cu catamaran chiar in acea dupa-amiaza. Linistiti ca am rezolvat acest aspect administrativ ne-am oprit direct la plaja de langa port.

Eu citeam in acele zile Cinematograful calator al domnului Saito si pentru ca in capitoul la care eram se punea mult accent pe sunete, am rugat-o pe Melania cand stateam pe nisip sa vorbim despre sunetele pe care le auzeam. Asa am incercat sa ghicim ce limba vorbeau oamenii din jur, am remarcat pasari pe care le auzeam, cautandu-le apoi pe plaja si am fost mai atente la sunetul valurilor. Dupa plaja am descoperit un restaurant la care am mancat ulterior toate zilele petrecute in Burgas. Si pentru ca ceva imi era cunoscut legat de acest loc (Happy) mi-am dat seama ca exista unul si in Bucuresti in mallul Afi. Dupa ce ne-am relaxat putin dupa masa am plecat sa ne imbarcam pentru vizita pe insula Sfanta Anastasia. Stiam ca drumul va fi scurt, 30-40 de minute, insa Doamne, am fost zguduiti non stop, m-am gandit mereu oare cat mai dureaza ca simteam ca nu mai pot rezista. Parca eram pe un taur mecanic. Nu m-am mai simtit asa de cand am fost la Gura Portitei. Atunci o salupa de patrula a Politiei a oprit ambarcatiunea, acum parea ca nimic nu ne mai salveaza. Cand am coborat am zis ca vreau sa stau sa ma uit la mare si eventual sa citesc pana imi revin, apoi putem explora locul. A durat ceva sa-mi revin, si luand-o agale pe insula, primul loc care ne-a iesit in cale era amenajat ca pentru o nunta in aer liber. Foarte frumos, nimic de zis, dar in cazul meu, daca ar fi trebuit sa indur asa un drum pana la ceremonie, sincer, as prefera sa raman nemaritata.

Frumoasa natura pe insula, iar lumina apusului o facea cu adevarat speciala.

Mi-era un pic groaza de drumul de intoarcere, insa de data aceasta am stat in partea de jos, in salon si chiar a fost mult mai bine aici. Mi-am terminat de citit cartea si nici n-am simtit cum a trecut timpul si am revenit in portul din Burgas.

Am stat in Burgas in total trei nopti si ne-am petrecut restul timpului la plaja si plimbandu-ne prin Gradina Maritima. Cand am plecat ne-am oprit la Gradina Zoologica,

Exista optiunea sa hranesti animalele, de care fetele au profitat.

Ne-am mai invartit si pe la lacul Atanasovsko, unde am sperat sa vad niste pasari, insa n-am nimerit punctul de belvedere de pe Google Maps.

Pe drumul de intoarcere in Romania ne-am oprit sa luam masa in Obzor, unde noi am mai fost intr-o vacanta all inclusive cand erau fetele de aproape 2 si 4 ani. Atunci nu am iesit deloc din resort, asa ca am vrut sa vad cum arata si aceasta statiune.

Uitandu-ma in urma, aceasta vacanta si-a indeplinit scopul. Stiu acum cum arata litoralul bulgaresc si au fost suficiente locuri dragute descoperite pe drum.