Ne gandeam inca de pe la mijlocul lunii decembrie sa facem o excursie la munte cu ocazia zilei de nastere a tatalui meu in ianuarie. Am rezervat de atunci cazare la Ranca, un loc in care nu am mai ajuns pana acum. Cu cateva zile inainte de plecare ii scriu proprietarului de la Vila Iunona sa-l intreb daca sunt restaurante deschise in apropiere, ca sa stiu cum ne organizam cu mancarea. Imi raspunde ca a uitat sa treaca in calculator rezervarea mea si ca a inchiriat altcuiva. Dupa ce ma enervez si ma panichez ma apuc sa sun pentru a cauta alta cazare, insa mi se spune de zeci de ori ca nu sunt camere disponibile. Nu-mi pierd speranta, extind aria de cautare incercand si la Straja, Paltinis, Praid si chiar in Poiana Brasov (in ultima instanta). Cu doua zile inainte de plecare in nici una din aceste zone nu era zapada, insa mi se spunea mereu ca se anunta ninsori in curand. Dupa alte zeci de telefoane gasim cazare la Pensiunea Ileana din Orlat, o localitate aproape de Sibiu si de Paltinis.
Ma bucur ca nu e nevoie sa dau planurile intregii familii peste cap si plecam asa cum stabilisem joi de dimineata, pe 7 ianuarie. Facem un popas la ora pranzului pentru o masa rapida.
Ne cazam si dam peste o gazda primitoare si un loc foarte frumos decorat, cu mobila din lemn masiv pictata manual. Spre seara mergem la o plimbare prin Sibiu. Chiar daca luminitele de sarbatori nu mai sunt aprinse, Melania e tare incantata de bradul decorat din Piata Mare. Urcam in Turnul Sfatului pentru a vedea orasul pe inserat. Apoi intram intr-o librarie si-mi dau seama ca ultima data cand am facut asta a fost in iunie in acelasi loc. Fetele isi aleg cate o carte cu Conni, achizitii binevenite deoarece nu am luat prea multe carti de citit la culcare cu noi. Evelina este cea care le va citi povesti in fiecare seara pe toata durata excursiei, iar ele sunt incantate.
A doua zi de dimineata afara ne asteapta o surpriza: ninge ca-n povesti. Ma simt iar ca un copil si ma bucur cu fetele de fulgii de nea. Dupa micul dejun ne echipam si mergem pe Arena Platos la sanius. Dupa cateva ture, ne gandim sa urcam cu telescaunul.
Mi se pare foarte frig, insa peisajele sunt fermecatoare. La coborare sus am parte de senzatii tari. Eu am mers cu Melania in telescaun, asa ca atunci cand am ajuns am luat-o in brate ca sa coboram, insa alunec si ma rostogolesc ca sa nu vina urmatorul telescaun sa ne loveasca. Melania se sperie, dar din fericire nu am patit nimic. La coborare rog domnul de jos sa o ia pe Melania in brate si astfel evit un nou accident. Dupa frigul indurat pe telescaun ne incalzim cu o ciocolata calda apoi ne intoarcem in Orlat. Eu ma multumesc sa stau la caldura si sa citesc pana seara, in timp ce Melania face cu sotul un om de zapada. Seara Otilia alege sa jucam Dixit cu totii si ne distram ca de fiecare data.
Sambata ne intoarcem iar la sanius pe Arena Platos, iar dupa cateva ture, o iau pe Melania la o plimbare prin padure. Este tare incantata de zapada si vrea sa mearga peste tot. Intorsi la cazare comandam mancare de la restaurantul Marginimea Sibiului din apropiere. Dupa-amiaza distractia continua in curte unde fetele vor sa-i mai facem omului de zapada tata doi pui. Seara ne jucam cu fetele jocurile alese de ele: Despartim in silabe (joc Noriel), Lista de cumparaturi (joc Orchad Toys) si Mais il est ou? (un joc primit de la Evelina dupa excursia in Franta). Desi intentionam sa ne mai jucam si jocuri de adulti dupa ce adorm fetele, oboseala si-a spus cuvantul si m-am multumit sa inchei seara cu lectura.
Duminica am ales sa mergem pe partia de sanius de la Arka Park.
Am observat ca este mai aerisita si ceva mai lata. Am luat-o si aici pe Melania la o plimbare prin padure, unde a vrut sa faca un iepuras din zapada, insa dupa ce am mers o portiune buna am observat ca singurele urme pe zapada sunt ale unui animal, asa ca am zis ca ar fi mai precaut sa ne intoarcem. Dupa o bulgareala serioasa care s-a lasat cu febra musculara am mers la masa la restaurantul Marginimea Sibiului si am vrut sa arunc un ochi la Biserica Evanghelica Fortificata din localitatea Cristian pe care o remarcasem de cand am ajuns in judetul Sibiu. Era inchis din pacate, insa macar am dat o tura in jurul zidurilor cetatii si am admirat turnul.
Asa ne-am petrecut vacanta la munte si ma bucur ca am avut ocazia sa incep anul vizitand cateva locuri noi. Nu mai ajunsesem pana acum in Orlat sau la Paltinis. Nu prea am mers iarna la zapada in vacante la munte pana acum deoarece am considerat ca Melania e prea mica, insa o noua lume se deschide pentru mine de acum.
Iar noi nu ne-am mai bulgarit pe cinste de cel putin 12 ani, cred. Excursia asta s-a cuibarit deja in sufletul meu pentru ca lucrurile au curs firesc si natural chiar si cu hopul de la plecare. M-am bucura si de putin schi dar mai ales de saniusul cu fetele si cititul povestilor la culcare. Multumesc, Ivonici!