Cum au trecut zilele, saptamanile din martie incoace nici nu-mi dau seama, cert este ca au ramas mai putin de doua luni de sarcina.

Care sunt partile bune pentru mine in aceasta perioada:

• mi se cedeaza locul negresit in autobuz sau metrou, surprinzator, uneori chiar de barbati
• din supermarketuri ies rapid mergand la casa speciala pentru gravide (la unul din ele exista chiar o casa speciala pentru familii, care include si gravide; ca sa fii primit la aceasta casa e obligatoriu sa ai copilul cu tine. Fie nu e nimeni la coada, fie se cearta vreun client cu casiera, spunand ca are copilul te miri pe unde si trebuie sa iasa mai repede, oricum e amuzant)
• mananc dulciuri cand am chef si nu ma simt vinovata. Sunt constienta ca rasfatul nu mai tine mult, dupa ce nasc o sa renunt la ele pentru o perioada asa cum am facut si data trecuta. Ma bucur insa din plin acum de fiecare moment dulce

De ce mi-e dor:

• sa dorm pe burta. Nu e noapte sa nu ma intorc in somn pe burta, insa realizez instant ca nu pot sa raman asa. Daca data trecuta am avut perna de gravida, care ma ajuta sa raman in pozitia optima, pe partea stanga, acum perna cu pricina este revendicata de Otilia, care nu vrea sa renunte la ea, fiind obisnuita sa doarma in C-ul facut de perna de prea mult timp. Pe langa asta mi-e dor sa dorm o noapte intreaga fara sa ma trezesc
• sa mananc branza cu mucegai, fructe de mare sau somon afumat
• sa ma imbrac cu haine normale. Daca vara a fost usor din punct de vedere al vestimentatiei, avand destule rochii pe care m-am bucurat sa le port din nou, toamna m-a luat un pic pe nepregatite.

Momentele preferate:

• seara cand o adorm pe Otilia, cum stam imbratisate si nu ma pot opri din pupat. Incerc sa profit din plin de serile linistite impreuna
• cand misca bebe atat de mult incat vad bluza miscandu-se
• cand Otilia imi pune din senin pe burta cate o jucarie pentru bebe, imi cere sa-i citesc povestea ‘O sa avem un bebelus’ si pare tare incantata ca va fi surioara mai mare

Si cred ca vor fi tot mai multe astfel de momente. E minunat sa fiu insarcinata, simt ca traiesc cea mai frumoasa perioada din viata mea.

Conform traditiei, am facut si de data aceasta cateva fotografii cu Eve, alaturi de care m-am bucurat de fiecare zi de sarcina. Sedinta foto de sarcina trecuta o puteti revedea aici. Mergem cu Otilia in preajma fiecarei aniversari la Mogosoaia pentru a face fotografii in aceeasi locatie, astfel incat vom vedea de-a lungul timpului cum a crescut ea in acelasi decor. Daca anul trecut doar ce incepuse sa mearga si nu vroia sa stea locului o clipa, noi incercand sa tinem pasul cu ea si realizand sa nu va iesi mare lucru din punct de vedere fotografic, anul acesta am trait un sentiment de deja vu. Pietricelele, frunzele, cateii care se plimbau pe acolo – orice era mai interesant decat paturica noastra cu baloane. Tot ce am putut sa facem a fost cate un cadru asezandu-ne pe langa ea cand mai lua cate un moment de respiro. Cum va fi anul viitor cu doi copii mi-e greu sa-mi imaginez, probabil cele doua experiente de pana acum vor parea un vis.