Uite ca a trecut mai bine de o luna pe care am petrecut-o in casa. In mod normal, eram cate trei zile pe saptamana la birou si macar o seara prin oras. La teatru, film, la o cafenea cu prietenele sau un restaurant cu sotul, colegele de serviciu se minunau mereu cum de ies atat de mult si sunt mereu la curent cu ce se intampla prin oras din moment ce am doi copii.

Da, rolul de mama si timpul petrecut cu copiii este foarte important pentru mine, dar pentru echilibrul meu emotional consideram la fel de important si timpul pentru socializare sau cel dedicat mie.

Dar uite ca luna petrecuta exclusiv in casa a fost una de bun augur pentru mine, in care simt ca am si castigat la unele capitole:

• nu am mai petrecut timp pe drum: in fiecare zi, chiar daca biroul meu este la doar patru kilometri de casa, dimineata petreceam cate o ora pana ajungeam cu Otilia la gradinita, iar apoi la biroul meu. Toata negocierea cu alegerea tinutei ei, cusaturile la ciorapi de care se plangea negresit in fiecare dimineata, ei bine, ma bucur ca am avut o luna fara toate astea. Partea buna era ca macar 20 de minute pe autobuz de la gradinita la birou citeam, insa acum am preferat sa dorm mai mult, recuperand cu cititul seara, la culcare.
• am cheltuit mai putini bani: fara cheltuieli de transport, distractii, mese in oras. Desi sotul e mare amator de a comanda mancare si facem asta o data la cateva zile, atunci cand eram la birou clar mancam mult mai mult in oras. Taxa la gradinita a scazut la 33% in perioada aceasta. Din fericire, veniturile noastre au ramas la fel, asa ca asta inseamna ca in aceasta perioada economisim mai mult.

M-a ajutat in perioada aceasta respectarea rutinelor atat pentru mine cat si pentru copii. Mi-au lipsit insa natura si plimbarile prin oras.

Am zis sa scriu in acest articol ce mi-a facut viata mai frumoasa in aceasta perioada.

Am inceput sa fac ceva mai multa miscare. In luna februarie, dorind sa-mi imbunatatesc tonusul muscular, am avut abonament la sala pentru a participa o data pe saptamana la o ora de Zumba. Din martie, acasa, am ajuns la performanta de a face cate o ora aproape in fiecare zi. Playlist-ul cu melodiile mele preferate este acesta.

Cum imi placea si sa particip din cand in cand atunci cand aveam ocazia la clasele Evelinei de yoga, iar ea a tinut ore pe zoom in toata aceasta perioada am mai intrat si eu cand am putut. E destul de greu cu fetele pe langa mine, yoga presupune relaxare si conectare si e nevoie de liniste.

Tot in aceasta perioada mi-am amintit de o veche sursa de distractie, covorul de dans Dance Dance Revolution care mi-a dat o buna ocazie de topaiala. Am incercat sa dansez macar jumatate de ora zilnic.

Am continuat sa particip la cluburile de lectura, care s-au mutat online.

Citesc acum Drumul catre tine insuti de M. Scott Peck de unde am extras urmatorul citat:

“Hobby-urile sunt activitati care hranesc sinele. Iubindu-ne pe noi insine – adica hranindu-ne pe noi insine cu scopul de a ne dezvolta spiritual – avem nevoie sa ne oferim singuri tot felul de lucruri care nu sunt in mod direct spirituale. Pentru a hrani spiritul, trupul trebuie de asemenea hranit. Avem nevoie de mancare si adapost. Indiferent de cat de devotati suntem dezvoltarii spirituale, avem nevoie de odihna si relaxare, exercitiu si distractie. Sfintii mai trebuie sa si doarma si chiar profetii trebuie sa se joace. Astfel, hobby-urile pot fi un mijloc prin care ne iubim pe noi insine”.

In concluzie, cheia bunei dispozitii pentru urmatoarea luna de autoizolare as zice ca este pentru mine sa ma ocup in continuare de hobby-urile mele, sa fiu recunoascatoare pentru tot ceea ce am, sa nu incetez sa ma bucur de lucrurile simple si de oamenii minunati din viata mea.

Sursa foto: arhiva personala (fotografia a fost realizata in urma cu un an cu cateva zile inainte de Paste)