Amintiri din Danemarca

Acum noua ani, eu si sora mea, Evelina locuiam impreuna si-mi placea tare mult asta deoarece seara puteam sa stam la taclale, sa radem si sa dansam (da, faceam si asta si ne distram din plin). Asa ca atunci cand ea a plecat cu o bursa Erasmus pentru un semestru de master in Aarhus, mi-am si planificat excursia de revedere in aprilie 2011, pentru a petrece cu ea Pastele Ortodox. Ajungeam astfel pentru prima data intr-o tara nordica si eram tare incantata ca avem cateva zile doar pentru noi.

In acel an incepusem sa prind gustul calatoriilor singura, dupa o excursie peste ocean si una europeana pe cont propriu, trimisa de la job, asa ca nu-mi faceam griji pentru drumul Bucuresti – Aarhus si retur solo. Stiu ca nu gasisem zbor direct Copenhaga atunci, asa ca am ales sa zbor cu KLM, avand escala in Schiphol, Amsterdam. Am plecat dupa-amiaza din Bucuresti si am ajuns in Copenhaga in jur de ora 23. Trebuia sa-mi continui calatoria cu trenul pana in Aarhus. Iar provocarea serii a fost sa schimb in monede coroane daneze, deoarece automatul de cumparat bilet la tren nu primea decat monede. Am avut noroc ca sa mai gasesc deschis la ora aceea un KFC care era tocmai la ora inchiderii, si avea suficiente monezi pentru biletul meu. Era ca si cum ar trebui sa schimb acum 200 de lei in monede de 50 de bani. Nebunie curata! Dar nu aveam ce sa fac, ghiseele erau inchise, plata cu cardul nu era acceptata, iar automatul nu primea decat monede. Din fericire am reusit sa prind trenul de noapte spre Aarhus. Mi-a placut calatoria, exista access Wifi, singura grija era sa nu adorm si sa uit sa cobor astfel in Aarhus. Eve m-a asteptat la gara, si-mi aduc aminte cat de surprinsa am fost de temperaturile joase, dar si de faptul ca pe ploaie oamenii mergeau cu bicicleta fara nici o treaba.

Ajunse la camin, am simtit nevoia sa mai tragem un pui de somn. Cand ne-am trezit, desi Eve mi-a zis sa am grija cu usa camerei, ca se inchide automat, atunci cand am iesit la bucatarie am inchis usa si asa am ramas amandoua in afara camerei, in papuci, fara nici o modalitate de a ne intoarce in camera. Era sambata dimineata si nu putea face rost de o cheie de rezerva de la administratie decat luni dimineata. Am avut insa colegi de colegi de camin tare saritori, care nu s-au lasat pana nu ne-au deschis usa. Si uite asa ne-am putut vedea linistite de planurile pentru urmatoarele 4 zile de vacanta impreuna in Aarhus.

Prima data am plecat la o plimbare cu bicicleta prin natura. Mi-au placut atat de mult benzile late pentru biciclisti, mi s-a parut de vis sa ai asa ceva, sa poti circula in voie prin oras fara stresul masinilor.

Iar natura mi s-a parut superba.

Animalele prietenoase apareau peste tot.

Cand am ajuns pe malul marii, am fost iar impresionata de frumusetea peisajelor.

Vantul puternic s-a jucat prin esarfele noastre.

Eve mi-a aratat resedinta de vara a familiei regale daneze, care era inchisa pentru vizitare, insa tot m-am bucurat ca am avut ocazia sa ii admir arhitectura.

In acea perioada Eve era tare pasionata de Geocaching, asa ca am descoperit impreuna cateva cutii ascunse prin oras.

Atunci cand gasesti cutia trebuie sa-si scrii numele intr-un carnetel, sa-ti consemnezi trecerea pe acolo.

In urmatoarea zi, Eve m-a dus sa vad Muzeul de Arta din Aarhus, Aros, al doilea cel mai vizitat muzeu al tarii. In acel an inaugurase si panorama curcubeu, unde noi ne-am distrat din plin, vazand orasul in culori.

Apoi am explorat casutele rustice din Der Gamle By, muzeul satului din Aarhus.

In ultima zi am vizitat Catedrala din Aarhus si ne-am plimbat pe stradutele pietonale din centrul orasului.

Tare mult mi-a placut sa-mi amintesc de acesta excursie cu sora mea. Sper sa calatorim impreuna cat de curand. Chiar daca anul acesta nu vom mai pleca din tara, sunt atat de multe de vazut si pe plan local, atatea locuri frumoase care asteapta sa fie descoperite incat chiar nu simt nici o frustrare sau dezamagire legata de pandemie si de interdictiile care au venit impreuna cu ea.

Mie una si in Bucuresti mi se pare ca mai am multe de vazut, strazi de batut la picior, povesti de aflat, arhitecturi de admirat. Apoi, sunt doua orase mari nedescoperite pana acum in care imi doresc sa petrec cateva zile : Iasi si Timisoara. Mi-ar dori si sa merg o portiune de Via Transilvanica. Sa citesc in gradina bunicii mele din Bihor, in timp ce fetele uda florile pe langa mine. Sa le arat si anul acesta locurile pe unde imi petreceam eu an de an vacanta de vara.

Sunt multe de facut si de vazut in tara noastra minunata. Hai sa ramanem optimisti si sa ne bucuram de comorile locale in perioada urmatoare!

1 thought on “Amintiri din Danemarca

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.