Anul acesta a fost atipic pentru mine si nu am programat nicio vacanta cu mai mult de o saptamana inainte. Nu am fost niciodata genul care are urmatoarele sapte vacante rezervate, dar anul acesta, mai mult ca oricand, mi-a fost si mai greu sa ma organizez. Pentru ca ce visam eu de revelion de la acest an, sa vad Parisul si sa fac un city break cu Eve si poate inca unul cu doua prietene dragi…well, 2025 a avut alte planuri pentru mine, mi-a dat universul peste cap, asa ca uite-ma la finalul lui si nimic din ceea ce visam nu s-a implinit. Dar nu pot sa ma plang, am vazut totusi doua tari noi: Slovenia in vacanta de vara si Polonia acum in vacanta de toamna in doi. Cand ne-am gandit sa organizam escapada noastra anuala eu ii propusesem lui Florin Paris, insa el a venit cu argumente pentru Polonia si deoarece in perioada cand lucram cu colegi polonezi am ramas cu idea ca sunt multe de vazut si tara are orase frumoase am acceptat cu curiozitate destinatia. Recent am inceput iar sa lucrez cu colegi din Polonia, asa ca discutiile s-au reluat. Florin a luat biletele de avion si pana in ziua plecarii nu am cercetat deloc ce e de vazut in Cracovia. Abia cand am ajuns in centrul orasului, pentru ca mai aveam de asteptat vreo doua ore pana puteam sa intram in apartamentul inchiriat, am stat la o masa la un restaurant si am cercetat ce e de vazut in oras. Am rezervat atunci un tur pietonal prin Centrul Vechi pentru a doua zi. Pentru ca am plecat de dimineata buna din Bucuresti, in jur de 6, am simtit nevoia de mai multa leneveala in prima zi.
Tot cercetand ce mai e de vazut, ne-am uitat cum se poate vizita lagarul Auschwitz, insa pentru perioada in care stateam noi acolo toate biletele fusesera vandute. Florin a fost mai ofticat din cauza asta, eu nu pot sa zic ca-mi doream sa ajung intr-un loc incarcat de atat de multa suferinta. Ca sa compensam ne-am uitat la filme cu evrei, filme dupa fapte reale de nota 10.
Am vazut/revazut:
- Lista lui Schindler
- Evadare din Soribor
- Pianistul
- si in plus, la recomandarea ghidului de la Cracow Explorers ne-am uitat si la filmul Conspiracy, care mi s-a parut foarte bun.
Am facut doua tururi pietonale si ambele mi s-au parut foarte bine realizate. Am avut noroc de un ghid foarte bine pregatit, un doctor in arheologie, care venise la sapaturi si in Suceava recent, asa ca am povestit si despre Romania.
Mi-a placut mult si cel de-al doilea tur pietonal, in cartierul evreiesc, si pentru ca am ajuns prea devreme la locul de intalnire, in fata la Sinagoga Veche am vizitat sinagoga transformata in muzeu.
M-am oripilat la cate abuzuri au fost supusi evreii din Cracovia. Stiam ca si in Romania au fost derapaje urate, dupa cum am citit in jurnalul lui Mihail Sebastian, insa ce s-a intamplat acolo depaseste orice limita a umanitatii.
In ultima zi full in Cracovia am vizitat catedrala Wawel. Aceasta reprezinta si panteonul lor national, cele mai importante personalitati, cat si regii si reginele Poloniei sunt inmormantati aici, asa ca m-am simtit ca la Westminster Abbey. Am urcat aici sa vedem cele sapte clopote din perioada medievala si astfel am ajuns in turnurile catedralei, iar apoi am coborat la subsol, in cripte, unele mai somptuoase si mai opulente ca altele. Mi-a amintit putin de vizita recenta la cimitirul Bellu, unde m-am intrebat ca si aici care e rostul opulentei dupa moarte. Ne-a mai trecut prin cap sa vizitam fabrica lui Schindrel, insa cand am vazut cat de mare era coada si ca ar fi trebuit sa asteptam peste o ora in frig ca sa intram, am preferat sa mergem la cazare si sa ne uitam la film. Nu consider ca am pierdut neaparat ceva.
Legat de mancare, mi-a placut cel mai mult intr-un restaurant din cartierul evreiesc, unde erau numai localnici. Am incercat aici o ciorba traditionala cu cartofi si afumatura si galuste poloneze si am fost foarte incantata.
Am mai descoperit un restaurant indian unde am mancat de doua ori si mi-am amintit ce mult imi plac mancarurile indiene.
Dar cel mai mult la vacanta asta nu am apreciat faptul ca am descoperit un oras nou, ca am fost provocata sa citesc mai multe despre istoria Poloniei si despre al Doilea Razboi Mondial ci faptul ca am avut aceste zile doar cu Florin, ca am scapat chiar si pentru scurt timp de toate responsabilitatile de parinte, ca nu mi-a pasat la ce ora ma trezesc, ce mananca copiii de cina sau la ce activitati trebuie sa ajunga. Ne-am intors la noi, asa cum eram inainte de copii. E nevoie macar o data pe an sa facem asta.
In concluzie, mi-a placut Cracovia, ma declar incantata de ce am descoperit si sper sa am ocazia sa ma intorc in Polonia, sa vad si Varsovia si Wroclaw.