De cand eram mica si veneam in Bucuresti cel mai mult imi placea sa ma plimb pe calea Victoriei. Cand m-am mutat in capitala in urma cu 10 ani, nici nu m-am instalat bine ca am plecat din Regie pe jos pana la Universitate pentru a admira cladirile istorice din centru. Nu stiam atunci numerele mijloacelor de transport si nici n-aveam nevoie, o harta imi era de ajuns. Ma plimb pe Calea Victoriei si astazi cu aceasi fascinatie, iar vestea ca trotuarele se extind pentru o experienta pietonala mai buna m-a bucurat nespus. In ultimul an am participat la doua tururi ghidate cu A.R.C.E.N. in care am aflat cateva lucruri interesante despre Bucuresti si Calea Victoriei:
- numele bulevardului isi are originile in faptul ca pe aici au intrat in oras trupele victorioase dupa Razboiul de Independenta
- Piata Revolutiei se numea inainte de ’89 Piata Palatului
- granita Bucurestiului era la 1930 la Biserica Kretulescu
- Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu se intalneau in localurile de pe Calea Victoriei in perioada interbelica, Caragiale si Ion Barbu scriau adesea la cate o masa din aceleasi localuri
- doamnele nu aveau voie sa stea la masa la Capsa, ele luau de obicei o prajitura pe care o mancau in trasura in fata restaurantului
- ce m-a distrat cel mai mult: femeile care doreau sa stabileasca intalniri se plimbau pe bulevardul Regina Elizabeta impartind trecatorilor biletele cu numarul de telefon, iar cele care doar doreau sa se plimbe o faceau pe Calea Victoriei
Va spuneam ca imi place foarte mult vara aceasta rozul pal, cenusa de trandafir. Am gasit aceasta camasa vaporoasa la H&M si a fost dragoste la prima vedere. Mi s-a parut potrivita pentru vremea capricioasa din ultimele saptamani. Fusta este ca de obicei semnata de Nona si face parte din costumasul pe care mi l-a facut pentru sustinerea licentei. Chiar daca are cateva veri in spate, aleg in continuare fusta alba in zilele calduroase.
Mai multe detalii inedite despre Calea Victoriei se gasesc aici