Acum aproape trei ani o prietena imi recomanda restaurantul The Library pentru botezul Melaniei. Ca sa vad pe unde e localizat l-am cautat pe Google Maps si asa am aflat ca cea mai apropiata biblioteca este la aproximativ 15 minute de mers pe jos de unde locuiesc. Numele mi-a atras atentia, realizand ca este vorba despre o filiala dedicata copiilor si mi s-a parut ca va fi amuzant sa merg cu Otilia la biblioteca care-i poarta numele. Imi amintesc ca in ziua in care ne-am hotarat sa plecam in incursiunea culturala prin cartier, chiar cand am iesit din bloc a inceput sa ninga viscolit. Dar nu era chip sa ne opreasca ceva. Am plecat cu ea de manuta, pe jos, eu convingand-o ca merita aventura. Pe la jumatatea drumului gecile noastre erau pline de zapada. Otilia avea vreo doi ani atunci, dar imi amintesc ca a parcurs tot drumul pana acolo pe jos. Ajunse la destinatie, ne-am uitat impreuna si am cercetat coltul dedicat varstei sale unde ne-am orientat pentru a imprumuta primele sase titluri. Eu nu ma gandisem sa iau cu mine un rucsac pentru carti si-mi amintesc ca am plecat cu ele in mana. Caldura din biblioteca mi-a molesit fetita, asa ca la intoarcere m-a rugat sa o tin in brate, fiind si alunecos pe jos de la zapada proaspata. Cand imi amintesc de mine venind acasa facand acrobatii prin zapada cu copilul in brate si cele sase carti imprumutate la subrat inca ma bufneste rasul.

In anii ce au urmat am mers la biblioteca periodic, alegand impreuna cartile pentru imprumut. Imi amintesc acum de o vizita la biblioteca pe cand avea aproape patru ani.

Cum Otilia a fost in vacanta in acea vara toata luna august am cautat activitati care sa o tina totusi in priza si am vazut intr-o zi ca se organizeaza un atelier pentru copii de varsta ei la aceeasi biblioteca de la noi din cartier. Ajungem acolo si constatam ca participantele sunt doar fetitele bibliotecarului, evenimentul nu a fost mentionat decat pe site-ul bibliotecii, asa ca nu prea a ajuns informatia la parinti. Asa ca s-a mers pe joaca libera. Daca tot am venit pe caldura pana la biblioteca, chiar daca atelierul nu se tine ne gandim sa luam cateva carti imprumut pentru a citi acasa.

Ma bucur sa rasfoiesc cu Otilia carti pe care le-am citit la un moment dat, imprumutate chiar de acolo. Otilia isi aminteste de elefantul Elmer, de fetita care-si imagina tot felul de palarii, Millie, de iepurele de catifea care devine real. Partea amuzanta la aceasta poveste, Iepurele de catifea, e ca fetele adormeau mereu inainte de final, sau mai rau, cereau alta carte pe la mijloc. Desi este o poveste clasica renumita, eu am descoperit-o deodata cu ele si mi-a placut atat de mult incat atunci cand am aflat finalul, numai despre asta am vorbit in acea zi.

Tot la biblioteca fetele au facut cunostiinta cu personaje pe care au ajuns sa le indrageasca, precum Bobita si Buburuza sau pisica Mog, astfel ca am cumparat apoi toate povestiile legate de ele.

In acea zi de august, cum nu aveam nici o graba sa revenim acasa pe canicula, ne-am luat doua scaunele langa raftul cu povesti pentru varsta ei si ne-am apucat sa recitim povestile pe care le-a indragit. Dupa mai bine de o ora de rasfoit impreuna carti si recitit povesti, bibliotecarul, vazand ca suntem familiarizate cu aproape toate povestile disponibile vine si ne aduce un brat de carti noi, pe care doar ce le primise, dar nu le pusese inca in circulatie. Cam asa de frumos este la biblioteca!

Dupa aceasta introducere lunga, as vrea sa va arat ce carti am imprumutat in luna octombrie. In acest moment sunt deschise 10 filiale ale Bibliotecii Metropolitane din Bucuresti si din motive de siguranta in contextul actual imprumuturile se fac doar pe baza de rezervari din Catalogul disponibil online.

Crezand ca vremea va fi caprioasa pe masura ce toamna pune stapanire pe oras, mi s-a parut o idee buna aceasta antologie de povesti despre animale ce au diferite provocari domestice. La restituire, fetele cunosteau toate pevestile, fiecare avand unele preferate. Au considerat-o o alegere buna.

• 

Cum la sfarsitul lunii octombrie este Halloween-ul, am ales si aceasta carte care mie una mi s-a parut delicioasa. Am indragit mult povestile Adinei Rosetti. Otilia s-a aratat multumita doar de povestea De ce rozul este culoarea preferata a printeselor, insa Melania s-a aratat interesata de comportamentul dragonilor, asa cum a fost el descris in aceasta carte. Povestea castigatoare pentru ea: De ce dragonii nu pot locui la bloc?

Mie mi-a mai atras atentia si aceasta carte, O familie fericita, fetele au cerut sa o asculte de 2-3 ori in primele zile dupa ce au vazut-o, insa propunerile urmatoare din partea mea de a o reciti s-au lasat cu un refuz.

Numele Vreau sa fac eu singura! m-am gandit ca anunta o poveste care le va cuceri, mai ales pe Melania care a fost mereu incantata de cealalta poveste din seria Mica Printesa pe care a primit-o mai demult si nu a uitat-o. S-a si regasit in deprinderile printesei si si-a dorit sa o asculte pe toata perioada imprumutului.

Chiar daca parea devreme in octombrie pentru a citi povesti de iarna, am ales pentru a doua oara cartea Mesajul pasarilor catre inimile copiilor pentru ca stiam cat de mult le place. De aceeasi autoare, Kate Westerlund am avut si o carte noua, la care insa Otilia a avut un amendament de facut, cerandu-mi de fiecare data sa inlocuiesc Domnul Zapada cu Doamna Zapada. I se parea ei povestea mai draguta asa, cu un personaj principal feminin.

Acestea au fost cartile imprumutate de la biblioteca in luna octombrie. Saptamana trecuta au fost restituite si cum Melania si-a tot manifestat interesul sa afle mai multe despre dinozauri, noile carti sunt in mare parte pe aceasta tema. Si uite asa mai aflu si eu lucruri noi, invatand alaturi de fetita mea de trei ani despre un subiect care nu m-a interesat deloc pana acum.

Atunci cand aleg o poveste pentru ele este important mesajul pe care il transmite, dar si calitatea ilustratiilor. Bucuria lecturii impreuna creaza momentele noastre de conectare pentru care sunt foarte recunoscatoare.

Sursa foto: arhiva personala

Credit foto pentru imaginea principala a articolului: Gabriel Pahontu