Dupa atatea povesti cu iz mediteranean ar fi timpul sa consolidez cateva lucruri despre maltezi observate de mine in saptamana petrecuta acolo in iulie. Inainte sa trec la dezvaluiri, vreu doar sa spun ca Malta face parte din Commonwealth, iar prima mea impresie a fost ca ma aflu intr-o Anglie mult mai insorita: masinile au volanul pe partea dreapta, aceleasi cabine rosii de telefon si cutii regale de posta se intalnesc la orice pas. Engleza este a doua limba oficiala, dupa malteza, o imixtiune de araba si latina.
Cateva lucruri pe care le-am observat legate de stilul de viata maltez:
- Dimineata localnicii isi petrec o ora, chiar doua inotand.Fara pauza! Femeile de peste 70 de ani fac un cerc si stau de vorba in apa de peste 6 metri adancime. Efectiv uita sa mai iasa din apa. Jos palaria! Asa sesiune de aqua gym mai rar mi-e dat sa vad! Copiii de pana in sapte ani se duc singuri in larg fara ca parintii sa para un pic ingrijorati.
- Intre orele 13 si 15 toata lumea se odihneste: magazinele, bisericile, obiectivele turistice – totul este inchis. Pe strazi nu vezi nici urma de masini. Desi temperaturile nu depasesc 30 de grade, vorbind cu localnicii am aflat ca ei considera ca e inuman sa lucrezi la pranz pe asa calduri. In Romania este mult mai cald vara, dar nu se doarme la pranz din cauza asta. Fug de caldura atat de mult incat in orice cladire gasesti un ventilator la maxim doi metri.
- Am asistat de curiozitate la slujba intr-o biserica la sarbatoarea unui sfant. Am remarcat de la inceput multe plasme si initial nu am inteles utilitatea lor. Totul a capatat sens cand a inceput muzica la orga. Atunci cand se canta, versurile cantecelor apar ca la karaoke pe plasme si toata lumea fredoneaza. Dupa cateva strofe prinsesem linia melodica si as fi putut usor intra in ritm. Daca asta pare neobisnuit, sa stiti ca n-ati vazut nimic.
- Cu ocazia unei feste in Valleta, adica sarbatoarea sfantului protector al orasului am asistat la ceremonia care m-a lasat cu gura cascata. Auzisem de aceste sarbatori din Malta si de aceea mi-am pus special in bagaj topul cu franjuri. Eu imi imaginam ca se va dansa pe strada ca in Algarve. Nici vorba! A inceput frumos, nimic de zic, cu o defilare a fanfarei pe care am urmat-o incantata. Fiind o sarbatoare religioasa, la biserica ce avea atunci hramul erau sute de oameni si de acolo se pleca cu statuia sfintei sarbatorite, deloc usoara dupa eforturile depuse de carausi. Pe langa statuie se mai carau si alte obiecte precum o umbrela imensa, pene si toti erau imbracati in haine de ceremonie. Nu vreau sa jignesc pe nimeni, insa mi s-a parut ca acesti catolici nu au deloc simtul ridicolului. E timpul sa dezvalui si misterul carpetelor insirate pe bulevardul principal din Valletta, ce mi-au atras atentia in prima zi: orasul era impodobit pentru aceasta festa ce urma sa aiba loc. De parca nu ar fi de ajuns faptul ca orasul arata ca o mare Rapire din Serai, localnicii isi decoreaza si ei balcoanele cu carpete asemanatoare pentru a fi in spiritul sarbatorii, iar uneori arunca confetii peste multimea de oameni ce urmeaza statuia mirabolanta.
- Daca dimineata fac sport si se bronzeaza, seara batranii si-o petrec socializand pe faleza, mancand pizza sau alte mancaruri de la fast food insirati pe bancile din centru. Se pare ca la ei nu exista conceptul “Cum sa mananc de la fast food, ce, n-am mancare acasa?!?”, intalnit adesea la oameni de aceeasi varsta din Romania. Stau pana dupa miezul noptii afara si sunt si in pas cu tehnologia. Smart phone-ul si tableta le sunt cei mai buni prieteni, cum se poate vedea mai jos.
Nici tipenie de om pe drum la ora pranzului
Cu statuia la plimbare
Omul Umbrela
Costume diverse la sarbatoarea orasului in Valletta
Statuia si preafericitii carausi
Varsta si tehnologia merg mana in mana
Povestile despre Malta nu se incheie aici, urmeaza un ultim episod despre ultima zona vizitata, The Three Cities, apoi ma intorc pe meleaguri natale cu alte aventuri si tinute din aceasta vara.