Haina il face pe om?

In singurul weekend petrecut in Bucuresti vara asta am incercat sa profit din plin de evenimentele culturale ce au avut loc pe aici, asa ca am participat la un tur ghidat A.R.C.E.N., am vazut o piesa de teatru din cadrul Festivalului Caragiale, insa am bifat si o vizita la muzeu. Expozitia temporara “Haina il face pe om” din cadrul Muzeului National de Istorie a Romaniei m-a intrigat inca de la deschiderea din luna mai. Mi-am propus de atunci sa ajung la muzeu, eram tare curioasa cum arata o astfel de expozitie in Bucuresti, dupa ce am vizitat una similara la Londra anul trecut, la Victoria & Albert Museum, despre care am povestit aici si aici. Zis si facut! Intr-o sambata insorita ma prezint la muzeu pregatita sa aflu tot ce se poate despre vestimentatia romaneasca in ultimele sase secole. Initial am fost usor dezamagita deoarece nu erau indicatoare clare de unde incepe totul, iar cand am intrebat angajatii muzeului am fost trimisa in diverse zone, fiind nevoita sa caut singura inceputul expozitiei. In rest a fost o experienta placuta pe care vreau sa o impart cu voi, de aceea mi-am luat notite (in italic mai jos) si am fotografiat cateva tinute care mi-au placut. Se pune accentul cu precadere pe secolul al XIX-lea, de care eu sunt absolut fascinata.

Cateva cuvinte despre tinutele doamnelor:

“O doamna elegant trebuie sa aiba toalete pentru toate ocaziile, pentru toate orele zilei si pentru toate anotimpurile: de dimineata, de dupa amiaza, de plimbare (in oras sau la Sosea, cu trasura sau pe jos – de aceasta depinzand lungimea fustei), de vizita (cand le facea sau cand le primea), de seara ( de teatru, concert sau opera, de serata dansanta, de dineu sau de bal), de bai sau de tara, de nunta sau de doliu.

Palaria, manusile si umbrela erau indispensabile pentru parasirea casei iar evantaiul , lornionul, manusile lungi, punga cu nessesaire-il ei si adesea un chatelaine (brosa cu mai multe lantisoare de care erau atarnate un flacon cu parfum, un altul cu saruri in caz de lesin, o oglinjoara, o pudriera, un creion, un carnetel si un cornet din metal ajurat ce slujea pentru fixarea in el a unui buchetel de flori proaspete, ce erau foarte sic mai ales pet imp de iarna) faceau parte din accesoriile absolut obligatorii la baluri si spectacole. Siluetele de modifica de-a lungul veacului; de la emisfera crinolinei din intervalul 1855 – 1870 se trece la o forma aproximativ tronconica intre 1870-1885, cand trena , fundele si cutele se orienteaza spre spate pentru ca, intre 1885- 1910 sa apara elansata si moale a femeii-planta, sub influenta stilului Art Nouveau. Palariile se modifica si ele, de la scufiile prinse sub Barbie in 1840 -1850 la micile bonete cocotate pe frunte intre 1870 -1880 si la imensele palarii cat roata carului de la 1905 -1910 sau la opusul lor, calotele fara bor, bine infundate pe cap, din 1920″.

Nici domnii nu se lasa mai prejos:

“In anii ’20, barbatii renunta la costumele sobre si accesoriile de tipul monoclului, bastonului de bambus si ceasului de buzunar, preferand o tinuta mai comoda alcatuita din costum cu cravat, asortat cu pantofi acoperiti cu ghetre-jambiere sau pantofii din lap, iar pe cap, palarie. Seara se purta fracul sau smockingul. O alta schimbare consta in renuntarea la barba sau mustata, podoaba capilara fiind tunsa scurt si foarte bine intretinuta. Parul se purta lins, dat cu pomade, iar tenul se pudra dupa barbierit. Dupa 1930 costumul barbatesc a pierdut din lejeritate. Ziua se purtau culori deschise, cum sunt griul si bejul, iar pentru seara era potrivit un costum albastru cu dungi, inchis la unul sau doua randuri de nasturi, pantaloni largi cu manseta si camasa alba. Cravata era de asemenea in dungi sau se inlocuia cu papionul cu motive imprimate. Au ramas in voga fracul si smockingul cu pantofi de lac.

Parul era tuns simplu, iar pe cap se purta o palarie de fetru. O palarie eleganta era cea tip Eden, dupa numele primului-ministru britanic. Pentru practicarea sportului erau necesari pantalonii trei sferturi buganti, o bluza cu maneci scurte si un fular colorat la gat, pulovar si mocasini”.

In perioada interbelica insa moda se schimba radical:

“Bucurestiul interbelic abunda de eleganta si marfuri aduse direct de la Paris. Femeile adopta o silueta androgina pentru care recurg la aplatizarea bustului cu fasii de panza sau corsete, avand grija sa iti etaleze o talie cat mai subtire, Erau la moda femeile slabe, chiar anorexice, tunse scurt. Un accesoriu important in reprezinta port-tigaretul, semn al emanciparii feminine. Curentul Art-Deco a patruns si in moda. Fustele se purtau sub genunchi, plicate. Pardesiul, larg, fara nasturi, se purta cu gulerul largit, iar blanurile au urmat acelasi tipar. Ciorapii, tip Mouselin, erau luciosisi aveau cusuta o dunga, ceea ce oferea piciorului un aer elegant. Pantofii, de regula cu barete si decoratii, aveau un toc solid de aproximativ 4-5 cm. Pielea se gasea mai rar, astfel ca pentru fabricarea acestora se folosea catifeaua, postavul si taftaua. In vara anului 1926 au fost lansate sandalele, care erau purtate de fetele tinere, fie cu sosete de matase, fie cu piciorul gol. Pentru seara, partea de jos a rochiilor era alcatuita din saluri sau franjuri, iar la gat se purtau margele lungi din perle. Doamnele din inalta societate preferau rochiile cu spatele foarte decoltat, parul fiind impodobit cu diademe cu pene. Blana era un accesoriu nelipsit al tinutelor de gala, careia i se adaugau bijuteriile de aur si pietre pretioase, alaturi de manusi care trebuiau asortate cu pantofii si poseta.

In anii ’30 Romania a fost zguduita de marea criza economica. Somajul era foarte ridicat in randul femeilor. Cu toate acestea, revistele de moda prezentau in mod ostentativ articole de lux. Se imitau la scara larga starurile hollywoodiene ca Greta Garbo, Mae West, Joan Crawford, Bette Davis, Marlene Dietrich”.

Expozitia este disponibila pana pe 21 septembrie la Muzeul de Istorie, au mai ramas cateva zile in care puteti sa o vedeti, mai multe detalii aveti aici.

                                                          Inainte de moda, o recapitulare a istoriei Romaniei e binevenita

0

2 3 4

                                                            Rochie si manta cu motive florale ce a apartinut Reginei Maria5 6

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *